Structura lucrării de dizertație
ATENȚIE:
- Folosirea oricăror programe de inteligență artificială pentru redactarea lucrării este interzisă. Identificarea în text de paragrafe realizate cu programe care utilizează inteligență artificială va duce automat la renunțarea unilaterală a colaborării în vederea efectuării lucrării de licență. Orice informații obținute cu programe de inteligență artificială trebuie verificate cu surse academice reale, care trebuie citite, deoarece sunt frecvente situațiile în care sursele indicate sunt incorecte, sau informațiile obținute sunt incorecte sau nerelevante în contexte particulare.
- Plagiatul de orice tip (text, imagini) va duce automat la renunțarea unilaterală a colaborării în vederea efectuării lucrării de licență.
- Nicio pagină din cadrul lucrării nu va fi evaluată dacă nu îndeplinește cerințele generale de tehnoredactare de mai jos ÎN INTEGRALITATE.
- Referințele trebuie puse DE LA ÎNCEPUT în cadrul lucrării, NU ULTERIOR! Începând cu anul universitar 2024-2025 se acceptă doar tezele în care formatarea referințelor se face AUTOMAT, programul recomandat fiind Paperpile. Nu folosiți Mendeley, deoarece ultimele versiuni au probleme mari de formatare.
- Pentru toate lucrările efectuate în cadrul disciplinei este obligatorie completarea tuturor directoarelor din Google Drive înainte de susținerea licenței.
- Efectuarea lucrării de dizertație necesită, în mod normal, cel puțin 1 an. Prin urmare, doritorii sunt rugați să solicite efectuarea lucrării în cadrul disciplinei cel târziu din anul V.
- Termenul limită pentru finalizarea lucrării de dizertație, inclusiv a prezentării powerpoint, este 31 decembrie în anul anterior susținerii. Nu se admit excepții. Depășirea termenului antrenează automat întreruperea colaborării.
- Pentru majoritatea titlurilor propuse de către disciplină va fi nevoie, pe lângă efectuarea lucrării efective, și de participarea la redactarea unei lucrări științifice în care studentul să fie autor principal.
Structura generală
Lucrarea de diplomă trebuie să cuprindă următoarele elemente:
În structura sa, lucrarea de licență/disertație trebuie să includă următoarele elemente obligatorii:
- Coperta – informațiile care trebuie să apară pe coperta lucrării de licență/disertație sunt prezentate în imaginea alăturată. Coordonator – șeful disciplinei; îndrumător – cadrul didactic care va coordona efectiv redactarea lucrării de diplomă
- Pagina de gardă – o pagină goală albă, adăugată de cei care leagă sau broșează lucrările la începutul acesteia, între copertă și pagina de titlu;
- Pagina de titlu – o pagină situată înaintea textului efectiv al lucrării de licență/disertație. Informațiile care trebuie să apară în pagina de titlu a lucrării de licență/disertație sunt similare cu cele din pagina de gardă
- Cuprins – care trebuie să conțină titlurile tuturor capitolelor însoțite de numărul paginii la care începe fiecare Este obligatorie existența cuprinsului lucrării de licență/disertație la începutul acesteia. Cuprinsul se va realiza cu funcțiile automate Microsoft Word sau ale altor programe de tehnoredactare documente. În Microsoft word: capitolele lucrării (inclusiv Lista de Referințe și Cuprins se formatează cu Header 1 (combinația de taste Alt Ctrl 1), iar subcapitolele cu Header 2. În acest fel se poate folosi funcția Automatic Table of Contents.
- Introducere (1- 2 pagini) – aceasta va conține motivația alegerii temei, gradul de noutate a temei, structura lucrării, obiectivele generale și cele specifice ale lucrării, limitele lucrării de licență/disertație, după caz (confidențialitatea datelor, lipsa accesului la unele surse bibliografice de referință etc.);
- Capitole – ce cuprind esența și conținutul lucrării de licență/disertație. În funcție de subiectul tratat, capitolele pot fi structurate pe subcapitole, după Lucrarea de disertație va avea o parte generală în care va fi prezentat stadiul actual al cunoșterii pe tema lucrării și o parte specială reprezentată de cercetarea științifică propriu-zisă desfășurată de către student. Partea generală va reprezenta maximum 1/2 din numărul total de pagini al lucrării de licență/ lucrǎrii de disertație
Cerințe generale de tehnoredactare
- font: Times New Roman. Nu se utilizează fonturi caligrafice, gotice, etc deoarece sunt obositoare pentru cititor.
- dimensiune font: recomandabil 12, cu spațiere la 1.5 rânduri.
- Nu se folosește dimensiunea de decât pentru capitole/subcapitole
Este obligatorie utilizarea diacriticelor;
- caracterul literelor:
- normal – text;
- text îngroșat – subcapitole, idei importante;
- italice – pentru scoaterea în evidență a unei idei importante;
- dimensiunea paginii: A4. La printare se va folosi hârtie standard, albă, de minim 80;
- setările paginii: sus – 2.5 cm, jos – 2.5 cm, stânga 3 cm, dreapta 2,5 cm. La stânga paginii trebuie lăsat ceva mai mult spațiu deoarece altfel atunci când o legați va apărea necentrată (la stânga se face legarea coperții, motiv pentru care este necesar spațiul liber suplimentar). Nu este cazul dacă lucrarea nu se printează;
- paragrafe – indentare la 1.27 cm (jumătate de inch) sau 1.5 cm. Un paragraf nou se introduce cu Caps Lock, nu cu spații;
- textul se formatează ca justified (deci nu aliniat la stânga);
- abrevierile se detaliază la prima apariție în text;
- nu se lasă spații între paragrafe;
- footer (subsolul paginii) – se trece numărul paginii, la mijloc sau la dreapta;
- header (opțional):
- în partea stângă – titlul lucrării (se poate pune și pe două rânduri dacă este mai mare), cu font de 8-10;
- În partea dreaptă – numele autorului, sub forma Ionescu P.
- capitolele:
- se notează cu cifre arabe;
- se formatează utilizând stilul Header 1 (font 14, Boldat, fără underline);
- numerotarea paginilor – numerotarea paginilor se face începând cu pagina de titlu, până la ultima pagină, exceptând anexele. Numărul de pagină se inserează în subsolul paginii, centrat. Capitolele trebuie să fie numerotate continuu, iar subcapitolele vor fi numerotate în funcție de numărul capitolului, fără a utiliza mai mult de 3 cifre pentru numerotarea acestora (de exemplu: 1.2.).
- subcapitolele
- Se notează cu cifre arabe, precedate de numărul capitolului (ex 2.1);
- Se formatează utilizând stilul Header 2 (font 12/14 Bold+Italic);
- nu puneți sub-subcapitole. Dacă este necesar, acestea se vor formata prin boldare.
Structura părții generale
- minim 30 pagini;
- diferă mult funcție de tipul de lucrare;
- capitolele vor fi decise de comun acord cu indrumătorul/coordonatorul;
- fiecare capitol se începe pe o pagină nouă (funcția Page Break din Microsoft Word)
- pot fi utilizate poze/grafice/tabele dar doar dacă aveți acordul persoanei de la care le-ati preluat sau dacă licența acestora permite acest lucru (ex. poze de pe wikipedia);
- în general, va exista un prim capitol care să descrie tema studiului urmând ca restul să detalieze aspecte relevante în raport cu tema lucrării. Un model de cuprins de parte generală este dat mai jos.
Titlu: Contribuții la studiul intoxicațiilor letale cu medicamente cu acțiune aupra sistemului nervos central, realizat pe un grup populațional din București în anul 2010.
Parte generală:
- Toxicologie – noțiuni generale
- legislație românească în domeniu
- noțiuni generale despre toxicologie
- Toxicologie medico-legală
- Expertiza medico-legală la fața locului
- Particularități ale autopsiei medico-legale în suspiciuni de intoxicații
- Examenul toxicologic de laborator
- Recoltarea probelor la sala de autopsie
- Analiza toxicologică
- Toxicologie specială
- Clasificarea substanțelor psihoactive
- Substanțe medicamentoase cu acțiune SNC
- Implicații în tanatogeneză ale substanțelor cu acțiune SNC
Structura părții speciale
- minim 30 pagini;
- diferă mult funcție de tipul de lucrare.
Capitolele obligatorii sunt:
- Introducere – se trec:
- scopul lucrării. Acesta este foarte general, lucrarea noastră aducând un mic plus la acest scop. În lucrarea luată ca exemplu mai sus scopul ar fi o mai bună cunoaștere particularităților intoxicațiilor letale în România;
- obiectivul principal al lucrării. E asemănător cu titlul lucrării. Ex .descrierea particularităților intoxicațiilor letale cu medicamente cu acțiune SNC în București;
- obiective derivate (secundare). Opționale. Ar fi echivalentul subcapitolelor părții speciale. De ex. descrierea particularităților intoxicațiilor letale cu benzodiazepine în București.
- Ipoteza de lucru/motivația alegerii temei
- Materiale și metode. Trebuie să conțină obligatoriu următoarele elemente:
- materiale – ce materiale ați utilizat. Se detaliază. Aici se trec:
- arhivele utilizate (ex arhiva de rapoarte de autopsie INML în perioada 2002-2011). Detaliile în acest caz ar putea suna ceva de genul: Au fost analizate 50 de dosare din perioada….., dintre care au fost selectate 20 restul fiind eliminate deoarece…… . Informațiile necesare au fost scoase într-o bază de date de tip xls și au fost sistematizate într-un număr de 20 de variabile.
- materiale propriu-zise. Ex: seringi de 5 ml, de unică folosință, necesare pentru…. . Sau 10 cutii Petri cu mediul de cultură geloză sânge utilizat pentru… .
- programe de calculator:
- Pentru tehnoredactare (Microsoft Word 2019, Adobe InDesign 5.5, Google Docs etc)
- Pentru analiza datelor: Excel, SPSS, Jamovi etc.
- Programe de prelucrare grafică (Adobe Photoshop CS 5.5, Gimp 1.2 etc)
- metode:
- studiu prospectiv/retrospectiv. Studiile pe dosare/foi de observație, sunt retrospective.
- detalierea criteriilor de selecție, includere și excludere a cazurilor. Ex, pentru lucrarea de mai sus:
- criterii de includere: persoane cu intoxicații cu substanțe cu acțiune SNC
- criterii de excludere: concentrații sub doza toxică ale respectivelor substanțe.
Se detaliază motivele pentru care am implementat respectivele criterii de includere sau de excludere.
- detalierea parametrilor urmăriți. De ex: Studiind rapoartele de autopsie am identificat 15 variabile, după cum urmează:….
- detalierea metodologiei de analiză a cazurilor
- ex: am disecat 14 corduri utilizând tehnica … ce constă din… . Am recoltat un fragment din … pe care l-am introdus în … și am cerut efectuarea următoarelor analize…
- detalierea metodelor statistice utilizate
- ex: în cadrul studiului am utilizat metode de statistică descriptivă (medii, mode, mediane, deviații standard), corelative (corelații Pearson, utilizate pentru…)
- Întotdeauna se precizează nivelulde semnificație statistică a studiului (p value sub 0.05, 0.01, 0.001, etc)
- Rezultate
In această secțiune se descriu doar rezultatele, fără a se realiza discuții pe tema acestora, cu excepția situașiei în careîndrumătorul specifică explicit acest lucru (unele teme sunt mai ușor de urmărit atunci când rezultatele și discuțiile se prezintă împreună).
Rezultatele se prezintă descriptiv iar asociat descrierii trebuie să fie prezent un element grafic, care să le susțină (tabele, grafice, poze, etc)
Câteva sugestii referitoare la prezentarea rezultatelor:
- vârsta – se prezintă împreună cu sexul printr-un grafic de tipul piramida vârstelor; alternativ vârsta se poate prezenta sub forma unei histograme iar sexul sub formă de pie;
- variabilele calitative (ex.culoarea) – se utilizează testul Chi2;
- variabile calitative comparate cu unele cantitative – ANOVA, t-student;
- variabile cantitative – statistici descriptive (medii, mediane, skewness, kurtosis, varianță, etc);
- corelații între variabile cantitative – testul Pearson;
- corelații între variabile semicantitative sau cantitative și semicantitative (ex. Severiatea unei afecțiuni) – testul Kendall sau Spearman;
- ecuații de regresie, ANOVA, ANCOVA, statistici uni sau multivariate, etc – discutate în prealabil cu îndrumătorul;
- tabelele – se utilizează doar atunci când se încearcă sumarizarea unor date mai complexe, greu de sumarizat printr-un grafic;
- referitor la imagini – nu trebuie să existe date de identificare (fața pacientului, numărul dosarului, al foii de observație, etc.)
Programe de analiza statistică:
- Microsoft Excel – recomandabilă doar în cazul în care statisticile lucrării sunt extrem de simple. Conține un set de metode statistice dar lucrul cu ele este extrem de greoi;
- EpiInfo – are o interfață greoaie dar are ca avantaje faptul că este învățat la facultate (deci veți fi mai familiari cu el) și este gratuit;
- SPSS – De pe site-ul IBM (http://www-01.ibm.com/software/analytics/spss/) se poate descărca o versiune trial pentru 14 zile, timp suficient pentru a va familiariza cu programul și pentru a realiza analizele statistice necesare. Majoritatea tutorialelor video pe care le veți găsi referitoare la analize statistice utilizează acest program;
- Jamovi – opțiunea pe care v-o recomand deoarece este gratuită, este capabilă să realizeze analize extrem de puternice și graficele arată modern;
- Pentru licrări de diplomă de tip meta-analiză se poate utiliza SPSS (ultima versiune), JAMOVI, sau Excel cu addon-ul metaxl (doar pentru Windows)
- Discuții
Analizează sintetic datele cele mai importante din rezultate, le compară între ele precum și cu datele din literatura de specialitate, care a fost deja sistematizată în partea generală.
Ar trebui să aibă maxim 8-10 pagini. Poate fi mult mai lungă în cazul lucrărilor de diplomă pe bioetică.
Discuțiile trebuie structurate pe următoarele subcapitole:
- o sumarizare a celor mai importante rezultate, raportat la obiectivele lucrării de licență;
- compararea rezultatelor cu alte studii din literatură, accentuând similaritățile, iar în cazul în care există deosebiri importante, ar trebui detaliate motivele pentru care au apărut acestea. Ex: să presupunem că în lucrarea noastră de toxicologie am identificat o asociere puternică între consumul de opiacee și decesul prin accident rutier. Asocierea a fost descrisă în capitolul de rezultate. În cel de discuții se discută dacă acest rezultat a mai fost descris de alți autori, care sunt rezultatele lor și dacă rezultatele lor pot fi comparate cu ale noastre.
- Limite ale studiului
- Concluzii
Maxim 5-6. Câte o propoziție scurtă fiecare. Sumarizează datele cele mai importante/semnificative din rezultate.
- Lista de referințe
Oricărei lucrări utilizate în realizarea unui alte lucrări trebuie să i se recunoască întâietatea, lucru ce se face prin citare. Se citează articole, lucrări prezentate la congrese, cărți, opere audio sau video, imagini, tabele, grafice, legi, rapoarte, și orice altă formă de material original utilizat în scrierea lucrării noastre.
Referințe bibliografice
Cum se citează
Prin introducerea in text, după fragmentul preluat, a referinței respective în formă prescurtată (de obicei un număr sau numele a 1-2 autori și anul publicării). Această formă prescurtată este apoi detaliată fie în subsolul paginii (ca notă de subsol, endnote) fie la sfârșitul lucrării ca listă de referințe.
Exemplu
Să presupunem că am citit următorul fragment: ” Acute heart failure syndromes (AHFS) can be defined as a rapid or gradual change in signs and symptoms in patients with chronic heart failure (HF) or new-onset HF that necessitates urgent therapy (1)”[1] din articolul ”Acute Heart Failure Syndromes in Patients With Coronary Artery Disease : Early Assessment and Treatment”. Lucrarea noastră are ca temă principală insuficiența cardiacă acută și dorim să utilizăm informația din acest fragment. Avem în principal două posibilități:
- preluăm informația așa cum e scrisă în articol. Fragmentul este destul de mic pentru a nu fi necesară obținerea unei licenț Dacă fragmentul ar fi fost mai mare ar fi fost necesar acordul prealabil al proprietarului drepturilor patrimoniale ale acestui articol. În acest caz, pentru a prelua atât fondul (informația) cât și forma (modul în care este prezentată informația) trebuie să facem două lucruri:
- să punem fragmentul între ghilimele, deoarece nu cităm ci copiem fragmentul. Fragmentul nu este al nostru și prin urmare trebuie să facem clar asta oricui citește acest fragment, lucru care se face prin punerea respectivului fragment între ghilimele. ATENȚIE: ghilimelele se folosesc doar atunci când dorim să preluăm o informație înalt specializată (definiție, criterii de diagnostic, un citat scurt extrem de relevant din punct de vedere istoric, articole de lege). NU se utilizează ghilimelele pentru a se scuza preluarea copy-paste a unor informații din textele citite. Mai mult, utilizarea ghilimelelor se poate face limitat, deoarece preluarea a mai mult de 1-2 propoziții necesită adițional obținerea unui acord de licențiere, preluarea neconformă putând duce la antrenarea răspunderii civile.
- Sa spunem de unde am preluat informaț Acest lucru se face prin citarea operei originale.
Prin urmare, fragmentul din articolul nostru ar putea suna așa: According to Flaherty et al, acute heart failure syndromes are defined as ” a rapid or gradual change in signs and symptoms in patients with chronic heart failure (HF) or new-onset HF that necessitates urgent therapy”[1]. La sfarșitul articolului se va găsi următoarea referință bibliografică:
[1] Flaherty JD, Bax JJ, De Luca L, et al. Acute Heart Failure Syndromes in Patients With Coronary Artery Disease: Early Assessment and Treatment. Journal of the American College of Cardiology. 2009;53(3):254-63.
- preluăm doar ideea din respectivul fragment. În acest caz nu mai este necesară punerea de ghilimele deoarece nu mai preluăm forma ci doar fondul. Deoarece preluăm însă fondul suntem obligați să cităm.
Prin urmare fragmentul din articolul nostru ar putea suna așa: ”Acute heart failure syndromes are characterized by either the identification of a new-onset heart failure necessitating urgent therapy or the rapid or gradual deterioration of a chronic heart failure syndrome[1]”. La sfarșitul tezei, în lista de referințe, se va găsi următoarea referință bibliografică:
[1] Flaherty JD, Bax JJ, De Luca L, et al. Acute Heart Failure Syndromes in Patients With Coronary Artery Disease: Early Assessment and Treatment. Journal of the American College of Cardiology. 2009;53(3):254-63.
Citările se vor face conform sistemului Vancouver, care se bazează pe următoarele standarde:
- citarea în text se face cu cifre, numerotate în ordinea apariției în text. Cifrele se pun în paranteze rotunde (1) , pătrate [1] (varianta recomandată în cadrul catedrei) sau la superscript 1.
- Referințele bibliografice sunt trecute în ordinea apariției în text și apar sub următoarea formă (sunt prezentate doar cele mai frecvente situații întâlnite în practică):
- Pentru articole: Autori.Titlu articol. Jurnal. An;Volum(Număr):pagini
Ex: [1] Flaherty JD, Bax JJ, De Luca L, et al. Acute Heart Failure Syndromes in Patients With Coronary Artery Disease: Early Assessment and Treatment. Journal of the American College of Cardiology. 2009;53(3):254-63.
- Pentru cărți: Autori. Titlu.EdițOraș:Editură.An
- Pentru capitole de carte: Autori capitol.Titlu capitol. In: Editori carte, editors.Titlu carte. EdițOraș:Editură.An
- Pentru resurse web: Nume site. Oraș. Autori. An publicare articol. Data accesare. Adresă web.
Vezi aici
Este obligatorie utilizarea unor programe de management referințe. Începând cu anul universitar 2024-2025 NU se mai acceptă lucrări de licență la care formatarea referințelor se face manual. Programul recomandat este Paperpile, care are avantajul că permite formatarea referințelor atât în Microsoft Word cât și în Google Docs.
O serie de tutoriale pot fi vizualizate aici.
Resurse utile pentru documentarea LD:
- Pubmed http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/ . Are marele dezavantaj că de multe ori nu dă link către articolul complet (este o bază de date de rezumate)
- Google Scholar (http://scholar.google.ro/). Se găsesc mult mai multe articole complete, dar modulul de căutare este destul de rudimentar
- Google Books (http://books.google.ro/). Se găsesc extrem de multe cărți, atât recente cât și foarte vechi (inclusiv din anii 1600-1700). Cele mai noi sunt de obicei disponibile parțial. Cu toate acestea se pot găsi multe informații utile, mai ales pentru o lucrare de diplomă.
- ScienceDirect, Springerlink, Wiley, Highwire – baze de date proprietare, cu un număr foarte mare de articole, doar că majoritatea sunt cu plată. Multe institute/universități din Ro (inclusiv INML) au acces gratuit la aceste baze de date.
- BMC (BioMedCentral) – articole gratuite și politici de licențiere foarte permisive; se pot găsi numeroase review-uri, extrem de utile în redactarea lucrării de diplomă.
- Scribd – se pot găsi numeroase cărți sau prezentări powerpoint inclusiv în Română. Atenție mare totuși la modul în care preluați informații de pe acest site deoarece ele au fost puse în marea lor majoritate fără acordul autorilor.
- Alte resurse, ce vor fi prezentate studenților de către coordonator, de la caz la caz.
Reguli de prezentare ale lucrării de diplomă
- momentul şi locaţia prezentării: absolvenţii vor fi anunţati asupra datei, orei şi locaţiei la care îşi vor putea susţine lucrarea de licenţă în faţa comisiei. Neprezentarea absolventului la data, ora şi locaţia stabilite poate atrage eliminarea acestuia din examenul de licenţă. Ordinea va fi stabilită înainte de începutul susținerii tezelor din ziua respectivă. Cu câteva zile înainte va fi realizată o presusținere în cadrul disciplinei.
- prezentarea în PowerPoint/Google Slides/Keynote etc. Absolventul îşi va susţine rezultatele cercetării realizate cu ajutorul unei prezentări multimedia. Sunt acceptate următoarele formate (ppt, pptx);
- Timp maxim de prezentare: 5 minute. Depășirea timpului poate duce la depunctarea lucrării;
- întrebări: membrii comisiei pot adresa absolventului oricâte întrebări referitoare la subiectul lucrării de licenţă şi/sau metodologia şi resursele folosite. Întrebările au scopul de a verifica gradul în care absolventul cunoaște tema și dacă lucrarea a fost într-adevăr realizată de el.
- recomandări pentru realizarea prezentării multimedia:
- prezentarea va conţine între 5 şi 15 slide-uri, respectiv:
- pagina de titlu – titlul lucrării, absolvent, îndrumător
- introducere – 1, maxim 2 slide-uri. Aici se vor prezenta 2-3 lucruri esențiale cu privire la temă, ce au genera ipoteza de lucru. Nu se pun definiții, semne clinice ale unei anumite patologii, date de epidemiologie, fiziopatologie, șamd.
- ipoteza de lucru, scop, obiective;
- material și metode – sintetic, 1, maxim 2 slideuri;
- rezultate – max 4-5 slide-uri. Pe fiecare slide – max 2 poze/grafice/tabele și max 20-25 cuvinte;
- discuții – se analizează doar rezultatele cele mai importante obținute, comparativ cu ceea ce se știe din literatura de specialitate sau cele ce ar putea avea un impact social, economic, medical, etc.
- concluzii – 1 slide, max 5-6 concluzii, max 2 rânduri/concluzie.
- referințele pot fi trecute în josul paginii sau la sfârșit
- pagină de încheiere (opțional) – poate să conțină o formulare precum ”Vă mulțumim” sau o imagine.
- Absolventul NU trebuie să citească informațiile de pe slide-uri. Speech-ul trebuie să conțină cel puțin 60-70% informații care nu se găsesc scrise pe slide. De ex dacă pe slide e un grafic el se explică oral (explicația nu este prezentă și ea pe slide).
- utilizați un font de minim 20 pentru text și 28-32 pentru titlurile slide-urilor
- utilizați template-uri cu un contrast mediu-mare între text și background (gen text negru fond galben sau text galben fond albastru închis).
- fonturile trebuie să fie cât mai simple iar backgoundurile nu trebuie să fie încărcate cu poze, grafice, gradienți
- nu se folosesc culori țipătoare – precum background portocaliu cu un font verde fosforescent.
- prezentarea va conţine între 5 şi 15 slide-uri, respectiv: